9 din 10 francezi nu reușesc să detecteze știrile false, nici măcar atunci când se confruntă cu un test de bază.

Pe măsură ce informațiile circulă cu o viteză fără precedent pe rețelele de socializare și pe platformele digitale, **distincția dintre fapte și ficțiune devine din ce în ce mai complexă**. Între conținutul viral, deepfake-urile generate de Grok și proliferarea surselor, peisajul media evoluează rapid.

Într-adevăr, un studiu recent **realizat de Ifop pentru Cision** scoate la iveală această realitate. Cu doar câteva zile înainte de Săptămâna Educației în Mass-Media și Informație, rezultatele evidențiază o vulnerabilitate răspândită la știrile false, care afectează întreaga populație franceză…

O mare majoritate a francezilor se luptă cu știrile false

Media generală este foarte îngrijorătoare – Sursa: Ifop

Pe baza unui test numit „Anti Fake News”, conceput de jurnalistul Thomas Huchon, francezii au obținut un scor mediu de 5,4 din 5.20. De fapt, 89% dintre participanți nu ating scorul mediu și doar 1% depășesc 15 din 20. Aceste rezultate arată cât de dificilă rămâne identificarea conținutului înșelător pentru... majoritatea cetățenilor. Contrar unor idei preconcepute, această vulnerabilitate afectează întreaga societate, iar categoriile sociale, orientările politice sau chiar zonele geografice nu acționează ca adevărate bastione împotriva dezinformării. După cum subliniază Thomas Huchon, „cu toții suntem potențiale victime ale acestor fenomene”. Diferențe în funcție de vârstă, educație și utilizarea rețelelor sociale: Deși dificultatea este larg împărtășită, studiul evidențiază mai multe diferențe în funcție de profilurile individuale. Astfel, Generația Z obține cele mai puțin slabe rezultate, cu o medie între 6,3 și 6,7 din 20, în timp ce scorurile scad treptat odată cu vârsta. Persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste obțin astfel aproximativ 4,8 din 20. Nivelul de educație joacă, de asemenea, un rol, deoarece cei cu studii superioare obțin o medie de 7,6 din 20, comparativ cu 4,4 din 20 pentru cei fără diplomă de liceu. În plus, așa cum a arătat un sondaj european, utilizarea rețelelor de socializare pare a fi un factor determinant, cei care petrec mai puțin de două ore pe zi pe rețelele de socializare obținând o medie de 5,6, comparativ cu 4,9 pentru cei care petrec mai mult de cinci ore pe zi. În cele din urmă, practicile informaționale influențează rezultatele, deoarece consumatorii care consultă în mod regulat presa cotidiană națională sau care își diversifică sursele de informare obțin scoruri puțin mai mari. IA complică și mai mult identificarea conținutului…

Studiul evidențiază, de asemenea, o dificultate tot mai mare legată de apariția IA generativă.

De exemplu, o întrebare din test a vizat recunoașterea fețelor create de IA. Rezultatele arată că 97% dintre participanți au oferit un răspuns incorect sau incomplet. Această figură ilustrează complexitatea tot mai mare a distingerii conținutului sintetic de imaginile autentice.

Această evoluție ridică și probleme economice, deoarece se estimează că *dezinformarea va reprezenta costuri de peste 400 de miliarde de dolari la nivel mondial până în 2024*.

Confruntată cu această tendință, într-un moment în care instrumentele de creare de conținut devin din ce în ce mai sofisticate, capacitatea de a analiza informațiile devine acum o abilitate în sine...