Deepfake-uri, recenzii false, escrocherii: dezinformarea costă sute de miliarde

Considerată mult timp o problemă politică sau democratică, **dezinformarea** capătă acum o nouă dimensiune.

Într-adevăr, un **studiu publicat de Sopra Steria** încearcă să cuantifice această realitate. Estimarea sa oferă o imagine de ansamblu asupra amplorii fenomenului, cu cifre uimitoare…

Un fenomen de sute de miliarde de dolari

Conform acestui studiu, manipularea informațiilor a reprezentat costuri de aproximativ 417 miliarde de dolari în 2024.

Această estimare plasează industria minciunilor la egalitate cu veniturile anuale ale unor companii tehnologice majore sau cu o parte semnificativă din PIB-ul mai multor state. Majoritatea acestor pierderi provin direct din economie, cu impacturi financiare estimate la 393 de miliarde de dolari. Mai precis, estimarea este crescută la 227 de miliarde de dolari în cheltuieli de consum influențate de *recenzii online false*, 11 miliarde de dolari legate de fraude cu *deepfakes* sau *inteligență artificială* și 5,5 miliarde de dolari pierdute în *escrocherii cu criptomonede* de tipul „măcelărirea porcilor”.

Manipularea informațiilor vizează și întreprinderile sau piețele financiare, de exemplu prin *campanii de destabilizare* sau *operațiuni de manipulare a pieței bursiere.

Potrivit Sopra Steria, dezinformarea afectează acum direct „economia reală”, *vizând deopotrivă consumatorii, întreprinderile și instituțiile financiare.”

Impact social și politic măsurabil

Dincolo de pierderile financiare directe, studiul identifică și alte forme de costuri economice, în special **impactul social estimat la aproximativ 10 miliarde de dolari**.

Acestea se referă, de asemenea, **consecințele asupra sănătății ale răspândirii informațiilor false**, cu, în unele cazuri, dezinformări medicale care pot duce la o supraîncărcare a sistemelor spitalicești sau pot întârzia anumite diagnostice medicale.

**Politicile privind impactul**, între timp, reprezintă aproximativ 14 miliarde de dolari și includ cheltuieli publice legate de protejarea proceselor democratice și combaterea interferențelor informaționale. Studiul evidențiază, de asemenea, o asimetrie economică semnificativă, deoarece campaniile de dezinformare generează venituri pentru cei care le răspândesc, în timp ce eforturile de combatere a acestora rămân limitate. Inteligența artificială accelerează industrializarea fenomenul. Studiul arată, de asemenea, că manipularea informațiilor devine din ce în ce mai profesională și industrializată, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale care joacă un rol în această transformare. Conform estimărilor Sopra Steria, inteligența artificială a crescut deja impactul economic general al dezinformării cu 15 până la 20%. Confruntată cu această evoluție, firma solicită companiilor și instituțiilor să integreze acest risc în strategia lor. La fel ca securitatea cibernetică în urmă cu douăzeci de ani, dezinformarea ar putea deveni o nouă provocare în gestionarea riscurilor pentru organizații…