După o escrocherie bancară, instanța a decis că operatorul de telecomunicații trebuie să plătească

Escrocheriile care implică consilieri bancari falși sunt în creștere în Franța de câțiva ani. În aceste escrocherii bine stabilite, victimele primesc un apel aparent de la banca lor și sunt păcălite să furnizeze informații sensibile.

Până acum, responsabilitatea a căzut în principal asupra băncilor sau a clienților înșiși, dar o decizie recentă a Tribunalului Judiciar din Paris ar putea schimba lucrurile…

O escrocherie clasică care implică consilieri bancari falși…

Cazul datează din noiembrie 2023. O clientă a primit un apel aparent de la banca ei. Numărul afișat corespunde într-adevăr cu cel imprimat pe verso-ul cardului ei bancar, o tehnică frauduloasă cunoscută sub numele de „spoofing”. La telefon, escrocului se prezintă drept un consilier însărcinat cu raportarea unei plăți frauduloase. Pentru a consolida credibilitatea conversației, el menționează chiar și o achiziție recentă făcută de client. Convinsă că vorbește cu o persoană legitimă, victima urmează instrucțiunile și introduce numele de utilizator și parola pe telefon. Câteva zile mai târziu, descoperă că au fost efectuate două transferuri frauduloase în contul său, în valoare totală de aproape 9.000 de euro. Apoi contactează banca pentru a solicita o rambursare. Cu toate acestea, banca refuză, susținând că clientul a fost neglijent. Victima a decis atunci să acționeze în justiție.

Operatorul de telecomunicații implicat de bancă

În timpul procedurii, banca a ales să implice operatorul de telefonie al clientului și, potrivit instituției, **operatorul ar fi trebuit să prevină apelul fraudulos**, deoarece numărul afișat corespundea cu cel al băncii.

La rândul său, **Tribunalul de Justiție din Paris** a urmat acest raționament și, în hotărârea sa, a stabilit că clientul nu a comis nicio „**neglijență gravă**”. În special, ea a contactat rapid banca sa după ce a descoperit frauda și a fost **înșelată** de apariția numărului oficial al instituției. **Prin urmare, banca a fost obligată să **ramburseze victimei 8.861 EUR**. Însă judecătorul merge mai departe: consideră că operatorul de telecomunicații trebuie să garanteze această sumă băncii. Cu alte cuvinte, în cele din urmă, operatorul este cel care va trebui să suporte costul fraudei. **O decizie legată de Legea Naegelen?** **Această condamnare se bazează în mare măsură pe **Legea Naegelen din 24 iulie 2020**. Această lege impune operatorilor de telecomunicații să implementeze sisteme de autentificare a numerelor pentru a **detecta apelurile frauduloase și numerele falsificate**. **În acest caz, evenimentele au avut loc după intrarea în vigoare a acestei obligații.** Prin urmare, instanța consideră că **operatorul ar fi trebuit să poată identifica falsificarea și bloca apelul**, mai ales că numărul în cauză aparținea unei instituții bancare considerate sensibile.

Operatorul, la rândul său, contestă această interpretare și a făcut apel, argumentând că **sistemul tehnic era încă în curs de implementare la momentul respectiv**.

Spre o nouă răspundere pentru operatori?

Dacă această decizie ar fi confirmată în apel, ar putea crea un precedent juridic. Operatorii de telecomunicații ar putea fi chemați mai frecvent în cazurile de escrocherii bazate pe falsificarea numerelor de telefon.

Cu toate acestea, **răspunderea nu va fi automată**. Judecătorii reiterează că victima nu trebuie să fi comis neglijență gravă, cum ar fi validarea tranzacțiilor de plată suspecte. Acest caz, însă, marchează o schimbare în modul în care frauda bancară este abordată de sistemul judiciar, lărgind lanțul de responsabilitate dincolo de bănci și victime…